Posibile cauze de stres pentru pisici. Partea II

Nu puțini sunt stăpânii de pisici care nu au o singură pisică. De cele mai multe ori cea de-a doua pisică intră în familie la ceva timp de la adopția primei pisici. E clar că decizia finală, dacă se adoptă încă o pisicuță sau nu, aparține în final proprietarului, dar ideal ar fi să ne ”întrebăm” înainte pisica rezidentă dacă ea este sau nu de acord cu această schimbare în viața ei. De ce? Pentru că apariția unei colocatare feline poate deveni o sursă de stres.

 

Am scris aici partea I a seriei de articole despre potențiale cauze de stres pentru pisici – cu sfaturile Dr. Anda Andreea Strîmbeanu, de la Clinica Veterinară Panda Vet Care, clinică certificată cat friendly.
Iată ce spune dr. Anda Strîmbeanu despre introducerea în familie a unei a doua pisicuțe:
Pisicile sunt, la bază, niște animale solitare. Spre deosebire de câini care sunt adepții conceptului de haită, pisicile noastre sunt independente, le place să vâneze singure, să aibă cât mai mult spațiu la dispoziție pentru a-și desfășura activitățile zilnice, le place ideea că resursele lor de hrană nu sunt ”amenințate” de un alt animal, fie el și din aceeași specie. Nu trăiesc în grup decât atunci când sunt mici, când au pui și, în cel mai fericit caz, atunci când mai toate pisicile sunt femele.
Evident că există și excepții. Unele pisicuțe sunt ”deschise” la ideea unui partener de joacă, au un simț matern mai dezvoltat, sau sunt pur și simplu mai sociabile. Însă ele nu fac parte din subiectul nostru.
Indiferent că vorbim de pisica rezidentă sau de cea nouă, ambele pot fi la fel de afectate. De obicei una dintre ele va fi dominanta, iar cealaltă dominata. Atât timp cât există un echilibru, iar dominanța nu duce la afectarea stări de sănătate ( fizică sau psihică) a pisicuței vizate, totul este bine.

Ce semne de stres îți poate da pisica?

ceva pufos stres pisica

Apatia, lipsa apetitului pentru mâncare, ascunderea, scuipatul, hâsâitul sau mârâitul (atât pe tine cât și pe noua membră a familiei) pot fi tot atâtea manifestări ale stresului pisicii tale.
Pisica dominantă poate deveni inclusiv agresivă față de cea dominată, o poate ataca provocându-i răni.
Pisica dominantă poate să îi limiteze acesul celei dominate la mâncare, apă sau la litieră.
Cea dominată poate începe să se toaleteze excesiv în diverse zone ale corpului, provocându-și o dermatită psihogenă.
Pisica dominantă poate începe să marcheze prin casă, etc.

Ce poți face?

Dr. Anda Strîmbeanu ne dă 5 sfaturi practice:
  1. Introducerea noii membre a familiei trebuie făcută treptat. Inițial cele două pisicuțe vor sta în camere separate, se vor obișnui cu mirosul casei, camerei și cu ideea prezenței unei noi pisici în casă.
  2. Schimbarea camerelor. La un moment dat, cele două vor face schimb de camere sau măcar de obiecte ”personale” (pătură, coșuleț) pentru a se obișnui una cu mirosul celeilalte.
  3. Este momentul să se cunoască! Pisicile vor fi puse în aceeași cameră sau despărțite printr-un geam pentru a se vedea una cu cealaltă. Încă nu pot fi lăsate libere să ia contact una cu cealaltă, deoarece pot deveni agresive.
  4. După ce s-au obișnuit puțin, sub supravegherea voastră, a proprietarilor, lăsați-le libere și urmăriți orice se întâmplă. În cazul în care una dintre ele va iniția un atac, încercați să îi distrageți atenția cu o jucărie (de preferat undiță) sau cu un zgomot (nici prea tare, dar nici insesizabil). Nu încercați să vă puneți între ele, decât dacă situația o impune. De cele mai multe ori, în astfel de situații, proprietarul va fi perceput ca un dușman, iar revolta se va orienta asupra lui. Riscați astfel să vă stricați relația cu această pisică.
  5. Pe tot parcursul procesului puteți recurge și la feromonii artificiali FELIWAY ceva pufos sau suplimentele alimentare, pentru ambele pisicuțe.
feliway pisici ceva pufos
Un aspect foarte important!
Procesul în sine durează, uneori mai mult, alteori mai putin, în funcție de pisicile implicate și de disponibilitatea dvs de a fi parte activă la acest proces. Nimeni nu poate garanta succesul lui, iar din păcate, nu toate sunt încununate cu succes. Este important ca, în cazul în care nu avem succes, să ne gândim la pisica rezidentă. Aceasta poate suferi enorm din cauza acestui eveniment din viața ei, poate este periculoasă pentru altă pisică, sau pur și simplu nu poate relaționa cu noua pisica, dar cu alta este posibil ca lucrurile să stea diferit. Indiferent cât de mult ne dorim noi un nou membru, este mult mai important să ”cerem părerea pisicii”.