Dacă în timp ce mergi pe stradă întâlnești o pisică neagră, cu siguranță că îți vine în minte ce se spune – chiar dacă nu ești superstițios – cum că asta ar aduce ghinion. Dar oare de unde vine teama aceasta de pisicile negre? Ca în cazul majorității superstițiilor, nici în acest caz nu există o explicație științifică. Există însă o poveste.
Legătura dintre pisicile negre și ghinion apare în multe culturi. De multe ori, sunt asociate cu vrăjitoria, și chiar cu însuși diavolul. Nu au nicio vină că s-au născut cu blana de culoare neagră, și totuși, au fost persecutate încă din Evul Mediu. În secolul al XIV-lea, în timpul epidemiilor de ciumă, pisicile negre au fost omorâte în masă, deși tocmai ele ar fi fost cele mai eficiente ajutoare în lupta împotriva rozătoarelor care răspândeau boala mortală.
Superstiția a atins apogeul în secolul al XVI-lea, deoarece femeile care erau suspectate de vrăjitorie aveau, adesea, pisici. Zvonurile erau potrivnice pisicilor, așa că frica de pisicile negre a devenit baza diverselor superstiții.
Potrivit celei mai răspândite superstiții, dacă o pisică neagră îți taie calea, vei avea parte de ghinion. Contează, însă, și direcția din care vine. În cultura germană, de exemplu, dacă o pisică neagră trece prin fața ta dinspre dreapta spre stânga, te poți aștepta la ceva rău, însă dacă direcția deplasării sale este inversă, vei avea parte de noroc.
Credința aceasta este larg răspândită și în România, dar există țări în care felinele negre sunt simbol al norocului. În Anglia centrală, de exemplu, mireselor li se oferea în dar o pisică neagră, drept binecuvântare pentru mariaj. Toată lumea știe că în Egipt pisicile au avut parte de o atenție deosebită. Egiptenii credeau că pisicile negre aduc noroc, așa că bărbații le urcau și pe vapoare. În Japonia, pisica neagră le aduce tinerelor singure un iubit nou.
Oricine are acasă un pisoi negru știe că aceste superstiții nu au absolut nicio bază. Ele nu diferă cu nimic de surorile lor tărcate, portocalii sau brune, astfel că ne aduc la fel de multă bucurie. Însă dacă ar ști câtă lume se teme de ele, s-ar putea să se comporte puțin diferit… Nu credeți?
