Cum îţi transmite patrupedul că e cazul unei vizite la vet?
A avea în grijă un animal este o responsabilitate la fel de mare precum a avea un copil. Pe lângă nevoile zilnice ce implică hrănirea, joaca, îngrijirea corporală şi asigurarea igienei, patrupedul are nevoie şi de asigurarea accesului la servicii medicale.
Dacă urgenţele medicale sunt mai uşor de identificat, ce facem atunci când avem de-a face cu patologii ascunse cu evoluţie cronică? Când este indicat să mergem la veterinar?
Dr. Andrei Calinciuc
Medic veterinar în cadrul clinicii Crystal Vet din Bucureşti
Fiecare proprietar ajunge să îşi cunoască animăluţul de casă şi să îi înţeleagă comportamentul şi obiceiurile. Modificările comportamentale sunt primele semne ce ne atrag atenţia că prietenul necuvantător este bolnav.
Iată o serie de indicii:
- Apetitul. Este normal ca animăluţul să mai sară peste o masă, dar dacă au trecut 2 zile fără să mănance, mergeţi cu el la medic.
- Scăderea în greutate trebuie tratată cu mare seriozitate. Vorbim de pierderea a mai mult de 10-15% din greutatea corporală. Mănancă pe o parte sau evită alimentele dure, prefer hrana umedă, are respiraţie urât mirositoare? Câinii şi pisicile nu dezvoltă carii, în schimb tartrul şi gingivitele sunt principalele cauze pentru pierderea dinţilor.
- Setea. Nu vă alarmaţi dacă pe timp de vară sau după efort câinele bea un castron de apă în plus, dar dacă setea excesivă (polidipsia) persistă şi este însoţită şi de urinări frecvente, mergeţi la medical veterinar. De obicei sunt primele semne ale diabetului zaharat insipid sau ale unei disfuncţii renale.
Plimbările pe afară sau mersul la litieră nu au decurs ca de obicei? Tenesmele îndelungate şi vociferările sunt semne că trebuie mers la veterinar. Putem include aici constipaţia sau probleme ale tractului urinar inferior. - Scaunul, mai greu de urmărit mai ales în cazul câinilor care locuiesc afară, ne oferă rapid indicii dacă ceva nu este în regulă. Scaunele diareice persistente sau cele ce conţin mucus, sânge ori paraziţi ne obligă la investigaţii suplimentare.
- Voma, dacă apare în episoade repetate, mai mult de 2-3 ori pe zi, o putem considera patologică. Aici nu este vorba de ghemurile de blană sau iarbă eliminate periodic de pisică sau câine. Ca informaţie utilă pentru medicul veterinar ar fi observarea prezenţei sângelui sau a bilei atunci când animăluţul varsă.
- Tuşeşte des, oboseşte la efort uşor? Ar putea fi vorba de mai mult decât o răceală! Blana reflectă foarte mult starea generală a animalului. Scărpinatul excesiv, blana mată, prezenţa mătreţii sau a excesului de sebum ascund o serie importantă de patologii ale pieii şi metabolice. O pisică aflată în suferinţă îşi va neglija toaletarea şi va avea un aspect neîngrijit.
Ne place să facem plimbări în aer liber cu blănosul familiei sau să alergăm motanul cu laserul prin casă. Acesta poate fi un moment oportun pentru a observa eventuale problem osteoarticulare. Ezitarea înainte de salturi, mersul rigid, ridicarea unui membru din sprijin reprezintă felul lor de a arăta că au o durere.
Deşi nu pot vorbi, limbajul comportamental al patrupedelor de companie este mai mult decat suficient să ne dăm seamă dacă au nevoie de îngrijiri medicale. Nu este nevoie decât de atenţie la micile detalii din viaţa lor.
*Articolul a fost publicat pentru prima dată în numărul 2 al revistei Caută.vet
Le mulțumim partenerilor noștri pentru colaborare!
Comments are closed.